Săgetez cu sufletul
Creatorul
m-a simțit singură
în trup,
atât de neliniștită...
- Zboară! mi-a zis.
M-am răsucit
ca-ntr-un mormânt:
- Doamne, mi-e greu,
vezi-mă...
Creatorul
și-a luat o sprânceană,
și, cu gest firesc,
mi-a pus-o în mâini.
- Zboară!
- Mi-e greu, Doamne...
Atunci, și-a luat din suflet o lumină
și mi-a pus-o în gânduri...
- Zboară! mi-a zis.
De atunci,
săgetez cu sufletul.
poezie de Ramona Irimie
Adăugat de Andra Iosifan

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.