Si te tineam numai,simplu,de mana...
Și te țineam de mână simplu
ca un copil adormit
între două anotimpuri târzii
mi-era somn
și te strângeam de mână simplu
zăpada îmi desenase acuarele sub gene
îmi spuneai ceva despre greieri
și despre tăceri
și eu ascultam mirată
fără să înțeleg mai nimic
fără să vreau să-nțeleg mai nimic
și te țineam numai, simplu, de mână
poezie de Nicoleta Tase
Adăugat de Anemarie Ionita

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.