Glorificarea lui Buddha
Al miezurilor miez, inima inimilor,
migdală ce te-nchizi și te-ndulcești
acestea toate, până la capătul lumilor
sublime, e carnea rodului ce tu ești.
Nimic de tine, simți, nu se mai ține;
cinste ție: coaja ta e în Nesfârșit.
Acolo, strașnica-ți sevă zace și-ntreține
ajutată de-o strălucire dinafară, din Zenit.
Căci în înalt de nalturi, sorii tăi,
nemaivăzut sunt toți deplin rotiți și orbitor.
Ci înlăuntrul tău a și început
ce stă deasupra sorilor.
poezie de Rainer Maria Rilke din Poezii noi, Partea a doua, traducere de Dan Constantinescu
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.