Apatie
Mă strecor prin raze și prin umbră
ca un vânt călduț de primăvară,
cerul-și lasă ploaia lui ușoară
să stopesca clipa mea precară
E noroi, sunt stele, e lumină,
e și umbra pusă-n loc de seară,
mă avânt cu firea mea amară
și alunec când și când pe humă
Mă ridic cu flacăra ce-mi arde
și-mi urmez drumul croit în zare,
văd lumina și e trecătoare
peste blocuri și pe bulevarde
Las în urmă pomii și verdeața
și mă pierd în cenușiul nopții,
drumu-i presărat cu teama morții
și în urma mea stapană-i ceața
Gându-mi plin de dor își amintește
cu ce forță am plecat de-acasă,
cine-ar fi crezut că nu-mi mai pasă
de sunt veselie sau tristețe
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Radu Mihăilescu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.