Dacă vreodată în țara vieții
Dacă vreodată în țara vieții,
în zgomotul bâlciului și-al pieții
copilăria-mi pală ce înflorea:
îngerul meu cel grav l-aș uita
bunătatea-i și veșmântul frumos,
mâinile ce se rugau, mâna ce binecuvânta
în cele mai tainice visuri însă,
voi păstra veșnic aripa strânsă,
ce ca un alb chiparos
la spate îi sta...
poezie de Rainer Maria Rilke, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.