Portret uitat
Năzuroasă... dar cuminte,
Când tăcută, când carnală,
Pudică și-arzând fierbinte,
Când sfioasă, când fatală.
Șmecheră... dar inocetă,
Când soție, când amantă,
Siropoasă... dar decentă,
Zâmbitoare și-agasantă.
Veselă... dar și-ncruntată,
Când visând, când realistă,
Păcătoasă... dar frapantă,
Diavoliță pesimistă.
Iscusită... dar rebelă,
Când taifun, când pisicoasă,
Nebunatec de fidelă,
O icoană vaporoasă.
Credincioasă... dar perversă,
Când ascunsă, când deschisă
O ermetică... diversă,
Când mai rece, când încinsă
Se consumă doar în noapte,
Unduindu-se-n plăceri,
Umezind lascive șoapte,
Cu-amintirile... de ieri.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.