* * *
mă ninge nisipul
cu flăcări din guri
de tunuri uitate
pe pârtii neumblate
de om
și Dumnezeu
ce tare mă doare nămolul
lăsat de urma pașilor tăi
în carnea putredă a lumii
de-acolo unde ești
ascultă vremea schimbării
atât de aproape
în mine răsar ghioceii
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.