* * *
tăcerea a înnoptat, în mine
într-o seară
ciopleam pe țărmul lumii
dintr-un stei de piatră, o viață
din doi ochi am împletit odaia sufletului
croiam apoi un altar din crengi uscate
aduse de valuri furioase la mal
să îngenunchez umil, sfios
să ridic mîinile sufletului
către El
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.