Lumina
adunasem încruntarea cu zarea
mă întrebam la fiecare colț de lume
de ce plânge durerea pe drum
unde acum, un pas, un drum
să tac, să spun
dar cui și cum
am întins mâna către cer, a întrebare
pierdută în arcuirea unei galaxii
ploaia spăla ochii de gânduri
pe tălpi adunasem scoarța universului
pe unde trecusem în anii stelari
retras între timpuri prăfuite
m-am înfipt în sufletul meu, a visare
în palme purtam lumina iubirii
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Viorel Birtu Pîrăianu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre visare
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre stele
- poezii despre plâns
- poezii despre ploaie
- poezii despre ochi
- poezii despre mâini
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.