Cântec par
își scutură cireșul florile roz pe lac
iar lebedele nopții se-adăpostesc în undă,
perfidul întuneric îmi face iar pe plac
lăsând printr-o fisură lumina să pătrundă.
dar câtă-nțelepciune să-ndure liniștea
și câtă strălucire vederea-mi să cuprindă,
pe mal plecat cireșul în floare cât să stea
când toaca ploii sparge a lacului oglindă?!
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.