Din dor de tine
I-am confiscat zilei fotonuꞌ,
Din vers, făcut-am închisoare,
Albesc noaptea cu creionuꞌ
ꞌN care-ai pus raze de soare.
Noaptea albă de mătase
De ne-ar mai învălui,
În îmbrățișări focoase,
Însuși versul meu ai fi.
Eu, din suflet, mi-am dorit
Altă preajmă de-ntâlnire;
Un loc mult mai nimerit
Decât candela de-amintire.
Pentru-a-ți ține de urât,
Sufletul mi l-aș jertfi
Și-n adâncu-mi zăvorât,
Tot poemul meu ai fi!
poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.