Miros vag de fericire
Mașina de scris de pe parchet
scârțâia de la atâtea cuvinte nespuse,
doar scrise.
Degetele se mișcau mai repede,
decât pulsul bietului iepure de câmp.
Paharul trandafiriu de vin mă ispitea să-l sărut
și eu știam că râsul e frate cu plânsul.
Și totuși, nu mă împotriveam nici unui sentiment.
Eram ca un univers primitor de planete noi.
poezie de Daniela Vizireanu
Adăugat de Daniela Vizireanu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.