Citește-mă, străino
Citește-mă, străino
cu palma, ca orbii,
să vezi ce-adăposturi
pot ciopli corbii.
Citește-mă, străino
când ai insomnie,
să vezi câți nebuni
mi-au cântat noaptea mie.
Citește-mă, străino
când zorii te-alintă,
să vezi cum nebunii
încep să te mintă.
Citește-mă, străino
când noaptea te ceartă,
să vezi ce frumoasă-i
iubirea mea moartă.
Citește-mă, străino
ca pe-o ciudată poveste,
citește-mă-n doliu
și-apoi dă-mi o veste...
poezie de Alexandru Gavrilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.