Descânt
iubito, în zori
îți voi zidi o casă din petale de vis
mâinile noastre, duioase atingeri făr de margini precise
să îți pui în păr un strop de dor
să te îmbraci apoi în flori albe de cais
voi întreba doi nuferi dacă ar dori să îți stea in obrăjori
te-as inveli în clipe nesfărșite
ți-aș împleti iubito părul cu lacrimi de iubire
numărând în astă seară pașii pănă la limita dorului
doar pentru tine
femeie, înger și durere
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.