Stihia albă

Cu sufletu-nghețat stihia vine
Din recile abise planetare,
Lovește totul cu încrâncenare
Și albă zboară către zări străine.

În urma ei lucioase trotuare,
Nu trece om, țipenie de jivine,
Căci nu poți merge fără a te ține
Și grei ți-s pașii, pietre funerare.

E totul alb și totul e urgie,
Un ger flămând îți roade chiar și osul
Și vântu-ți scoate dinții din gingie,
Iar de vorbești se congelează glasul.

E vuiet alb pe tot cuprinsul țării
Din creștetul de munte-n largul mării.

sonet de (2018)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Votează! | Copiază!

Distribuie

 

Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.


Comentariu

Numele (obligatoriu)

Adresa de e-mail (nu e publicată, este important să fie scrisă corect)

Dacă ai cont în Forum, este valabil și pentru comentarii sau alte facilități. Autentificare »

Comentariul trebuie să aibă un ton civilizat și să se refere la subiectul citatului, altfel va fi șters. Pentru mai multe informații despre criteriile pe care trebuie să le respecte comentariile, citiți Regulamentul.

Pentru a discuta despre alte lucruri decât cele care respectă tematica acestei pagini, se poate deschide un subiect în Forum.

♥ Cum pot ajuta?

Discuții similare în Forum

[Administrare] Răspuns: Considerații by Atena Dumbravă 17 September 2023, 14:34:40
[Diverse] Zbor ... planat by acdc 24 November 2019, 20:14:02
[Diverse] Impuls ... șoc by acdc 17 August 2019, 22:04:51
[Diverse] Simple ...gînduri by acdc 21 May 2017, 14:04:48
[Filozofie] Mai ceva decît nimic II by acdc 29 March 2017, 11:57:19
Mai multe în Forum »

Fani pe Facebook