După ce își puse într-o vază floarea de nu mă uita, la capătul patului, dezbrăcându-se cu mișcări leneșe, rosti, sperioasă: iubite, nu te uita!
După ce își puse într-o vază floarea de nu mă uita, la capătul patului, dezbrăcându-se cu mișcări leneșe, rosti, sperioasă: iubite, nu te uita!
aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.