Sara pe deal
Sara-i pe deal, zbuciumu-n piept se prăvale,
De la păscut se-ntoarce cireada agale,
Susură pârâul un lied toată valea;
Iubito, lâng-un alun, aține-mi cărarea.
Carele pe cer, astral, încep promenadă
Frământările tale n-au ochi să le vadă,
Peste întuneric abitir plouă cu stele
Dar gându-ți fir întins numai la rele
Trezite, fantomele tatonează terenul,
Prin defileu a triumf șuieră trenul.
Spasmodic, țipă la club discoteca,
Și i se pare dorinței îngustă poteca.
De clacă trudiți, pe prispă țăranii
La toacă ascultă. Le numără anii,
A veste, clopotul bate, agasant bate,
De moarte, de viață, sunt tare departe.
Ah! De-abia aștept satul s-adoarmă.
Ah! De-abia aștept să n-aud nici o larmă;
Sub alun, oricât ar fi noaptea de scurtă
Ne-om stinge vulcane de ardere multă.
Și-n clipocit suav, la vad de pârâu
Îmbrațișați adormi-vom într-un târziu
Lângă alun. Pe Sara asta posedată
Cine, pe ea, n-ar fi dat vlaga lui toată?
parodie de Constantin Ardeleanu, după Mihai Eminescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Constantin Ardeleanu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.