Toamna tarzie

In coltul nostru drag, intr-o camaruta,
Ne furisam adesea si cautam tacerea...
Solidari cu ea suntem si in liniste deplina,
Rasfoim albume ca amintirile sa curga
Ca un suvoi de apa sigur tumultos.
Dam pagina cu pagina si privim cu duiosie,
La ce eram odat si cine ne-a fost alaturi
La bine, la greu si la necaz.
O inghesuiala mare de ganduri, doruri, sentimente
Starneste –n a noastra minte bucurie, dar si amaraciune.
Retraim aivea drumul noastrei vieti,
Lacrimi arzatoare ne siruie obrajii,
Si-n barba se aduna strop cu strop.
Luam batista si culegem indurerati,
Tot ce-a fost bine, frumos si chiar regrete.
Amintiri, amintiri ce starnesc in noi
O mare nostalgie!
Efemere sunteti ca frunzele pomilor dezgoliti
In prag de iarna!
Deodat iesim din asta stare,
Un ceas desteptator din noi ce-si face datoria, suna,
Si ne-anunta cu alarma lui ca suntem vii,
Sa nu ne lasam dusi de vremea cea trecuta,
Sa raspundem prezent la chemarea lui.

poezie de Georgeta Ganea
Adăugat de Georgeta Ganea
Votează! | Copiază!