Nu mai conteneam să-l ascult. Tăcerea mi-era răsfrântă în ecouri și noaptea pășea grațios peste clipele târzii. Avea urme de tocuri în suflet și parfumul tru...
Nu mai conteneam să-l ascult. Tăcerea mi-era răsfrântă în ecouri și noaptea pășea grațios peste clipele târzii. Avea urme de tocuri în suflet și parfumul trupurilor avute într-o doară, îi rămăsese încă impregnat în gânduri, ca o amintire savurată în taină, ca o piesă de teatru jucată pe scena vieții, fără aplauze. Purta în priviri toate păcatele, și-n palme inima mea străină de suflete călătoare, goală de sine si plină de el, până la nebunie.
Andreea Palasescu (25 octombrie 2017)
Adăugat de Andreea Palasescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.