Aproape de cer
Aproape de cer
Privirea mea a întâlnit
Liniștea.
Era un țipăt de vultur
Și tăcerea grea a stâncii.
Pașii m-au purtat
Pe oglinda în care se vedeau
Brazii, și în spatele lor
Sufletul meu, mare,
Ca o pânză goală.
Atunci pe ea am pictat
În culori liniștite
Viața
poezie de Mihaela Manole
Adăugat de Adelydda

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.