Ianuarie
culeasa ramură de brad
se tace în poveste
cu drag amestecându-se
în timpul făr` de veghe
se varsă peste lume
putere de iubire
de-aleasă mângâiere
prea mare bucurie
e de ajuns doar mâna
afară de-nlăuntru să se plece
ca sufletul albastru
cu zâmbet să mai spere
răsare iar în oameni
adânca veselie
si-atât de fermecata
dorință de trăire!
e de ajuns doar ochiul
înăuntru de afară
să-l deschidem...!
poezie de Anca Pepelea
Adăugat de Adelydda

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.