* * *
Tăiem trupul pe mijloc să nu doară,
viscerele nu recunosc poezia,
ciudată nebunie ca un ardei roșu în frișcă,
ca un claun spânzurat de cornul lunii,
gândul, precum minerul coboară în iadul lăuntric,
pendula ca o mandibulă smulsă de șoc,
auzi muzica de dincolo? Nici mers, nici zbor,
alunecare de șarpe violet plin de duhuri păgâne,
respir ori nu, totuna este.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Lucian Velea

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.