Mi-e tare dor...
Asemenea pădurilor de fagi
în cea dintâi respirație foșnitoare a primăverii,
sufletul tău frumos adie
peste lanuri de mărăcini.
În picături se leagănă
răsăritul
pe carapacea zilei
precum secunda în odihnă
pe brațul veșniciei.
Dintr-o suflare
toate pietrele nasc
rubine
pe care, în cămașa nopții,
le culeg
să ți le dăruiesc atunci
când, din nou, vei sta
lângă mine.
Mi-e dor,
mi-e tare dor de tine...
poezie de Aniela Ungureanu
Adăugat de Adelydda
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Aniela Ungureanu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.