Cum voi mai putea să mă recunosc?
Uneori mi-e frică să dorm.
Visele mi-ar putea zbura către pietre
din dorința de a le sculpta mâini.
Aș aștepta poate, golită de mine,
un răspuns
privind cum devin treptat una cu ele,
cum mi se face dor să ning
prin cerul de lumi
strivind aerul care ne desparte
de orizont.
Și dacă mă voi trezi
la mijlocul drumului,
cum voi mai putea oare
să mă recunosc?
poezie de Iuliana Șerban
Adăugat de Adelydda

Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre visare
- poezii despre somn
- poezii despre sculptură
- poezii despre mâini
- poezii despre frică
- poezii despre dorințe
- poezii despre devenire
- poezii despre arte plastice
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.