Floare albă
Unde ești visare albă
Zvon de ciută printre foi!
Te aștept, un fir de nalbă,
Să culegem amândoi!...
Să alergi în raza lunii,
Ca un flutur în lumină;
Eu de floare scutur prunii,
Tu dai iz de rozmarină!...
Peste casele de vise,
În secretul unor uși,
Cu ferestrele deschise,
Să părem nște intruși!....
Și fugiți din lumea asta,
Mutând cerul de pe umăr,
Ni se pară că năpasta,
Mână norii, fără număr!...
poezie de Constantin Păun din Zbor fără aripi (2011)
Adăugat de Constantin Păun
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.