Oala
Mă uit la tine, oală emailată,
Contur de arșiță incandescentă,
Atât de candidă, îmbujorată,
Cum de te crede vulgul indecentă?
Cât de rotundă ești, și parfumată,
Și cu roșeața-ți răspândind pudoare,
Te simți sub pat abandonată,
Uitată pân' la ora de culcare.
Cum stai așa, cu brațele în șold,
Auzi ursuzul pas, temeinic, apăsat,
Aproape alergând, irepresiv imbold,
Și crede c-ai fi tron, pripitul împărat.
parodie de Constantin Ardeleanu, după Virgil Carianopol
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.