Cartea fugilor

Cartea fugilor

Fulgii fug ca într-o carte, îţi închipui, ai un frate,
Stă-n şezlong şi fluieră şi văzduhul şuieră.
Asta fuse poezia când ne luam cu toţi simbria,
Multe lupte se-ncheiară cu ciocanul şi cu gheară,
A venit o nouă lume cu meduze şi cu spume,
Cu pisici de Siam, Burma, mii de ani ne paşte turma,
Ierburi verzi, ierburi uscate, cum să ieşi cu-o nouă carte?
Un roman briliant, profund ca un gând al lui Tze Dung,
Mi se pare mult mai practic, bei cucută-n mod socratic.
Rank Xerox, Rank-banc, ţipă un puşti din Petersburg Sankt,
Viaţa noastră nu contează când totul se atomizează,
Voi fi un conte, tu o coantă, încearcă să-nţelegi flamandă,
Oh, statueta mea de porţelan, de ce nu pot să fiu un pic uman?
Dar fuga este hotărâtă, Bach ne-nsoţeşte cu o bâtă,
Sărim peste prăpăstii, peste-abisuri, clavirul prelungeşte bisul.
Un cântăreţ din Cuzco se arată, iar fulgii fug ca literele-n carte.
Aspidistra să trăiască, iască, pască, teasc, Fetească.
Genitrix este un truc învăţat de Bill şi Brook,
Cuib de vipere, ce vreţi? Ne speriem şi vă sperieţi.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!