Senzatii
Nu stiu ce pot ca sa iti spun
Cand te privesc ca si acum
Si vad surasul tau firesc
In gene de lumina cere cresc.
Caldura ta ma infioara
Si ochii tai imi ard privirea,
Cand indelung stai si veghezi
Si-n soapte mi-aduci fericirea.
In palme simt geruri eterne
Si-n pleoape durerea crescanda,
Iar ochii imi sunt umezi aievea
De lacrimi reci ce ii cufunda.
Degetele imi tremura iara,
Gasind emotii tot mai profunde
Si glasul dispare deodata-n tacere
Si-n soapte incet imi patrunde.
poezie de Marta Carmen Ioana
Adăugat de Cătălina Melinte
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Marta Carmen Ioana. [Vezi poezii despre lumină, poezii despre ochi, poezii despre ger, poezii despre fericire, poezii despre durere, poezii despre degete sau poezii despre creștere
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.