Cu carul... alegoric
Vreau să pătrund intim, în tine gând să înmoi,
Să mă pliez, din dur să mă îndoi,
Să plecăm umezi amândoi până la lacrimi,
Fără a spune din secrete... plini de patimi.
Vreau din atingere din trupu-mi să-mi răscoli
De atâta nou dorit mister, ce altul știe
Și, plictisit.... de-a ta savoare nu reînvie,
Uitând dorințele... atracția de poli.
Vreau să mă satur fără pudic de dezmăț,
Să mă curg ape învolburate de gheizer,
Să te inund până a durea, plăceri, răsfăț,
Să mă vrei iar... înamorat cu cazier.
Vreau să plec beat de atâta vis înfăptuit
Cu gol de tine, toată tremur împlinit
Și din ascuns să-l văd din nou când îmi lipsește...
Să-ntind doar mâna... Ești sinapsa ce-mi lipește...
... Atât de mult pe dor, ce-l simți și ce tot crește, crește, crește...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (14 iulie 2014)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.