Visul albastru
Pe umbra lui se întinde galeșă mirarea
că nu ne-am spus tot
au mai rămas 3 vocale și o consoană
o să le împărțim pe din două fiecare în palma lui
după cum ne e inima de colțuroasă
nu te zvârcoli degeaba
ți-am făcut loc în albastru
atunci când sting lumina
ai plecat fără să știi
cine ai fost cu mine.
poezie de Ioana Bolba
Adăugat de Adelydda

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.