Poem pentru tine
Cândva
ne potriveam palmele
una peste alta
voiam să știm
dacă zvâcnește între ele
același drum
fierbinte și liber
ca un șarpe cu aripi
plutind în vazduh
Eram tineri atunci
zorile veneau prea repede
și am uitat
să ne călcam unul altuia
pe urme, cuminți
Mâine
să-ți pui tocuri înalte
mi-ai spus
eu am plecat în fugă
zâmbind
apoi am intrat
pășind neglijent
în ziua cealaltă
Când ne-am reîntâlnit
vara trecuse
eram străini
și ne priveam palmele albe
căutând în minte
o zi fără glas
când, copii, eu și tu
ne-am măsurat
distanța dintre inimi
și-am adormit
înainte de capăt
Ai umărul cald
ți-aș spune acum
dar seara plutește între noi
ca un șarpe albastru
cu aripi
surâzând obosit
poezie de Silvia Van
Adăugat de Adelydda
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Silvia Van. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.