Morbid...
Miros parșiv și gust de boală,
Tăcerea stă la aburit,
Un verde ruginit în poală,
Iar ce e simț, e aiurit...
Mai lacrămă un gând de seamă,
Se mai lovesc doar ochi în vid,
Și trage ceasu-n zări cu teamă,
O scârba e... totul morbid!...
Sunt cărări ceruite candid
Ce duc în sălașul lepros,
Umplut de ghețarul torid...
Valsează-n pas trândav, mieros,
Amorul, serafimul morbid...
poezie de Vasile Zamolxeanu (18 noiembrie 2003)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.