Repetiția fizică a unui ton nu poate să creeze contrastul care lasă să se formeze expansiunea, pășirea mai departe în spațiu și timp, în ciuda devenirii stru...
Repetiția fizică a unui ton nu poate să creeze contrastul care lasă să se formeze expansiunea, pășirea mai departe în spațiu și timp, în ciuda devenirii structurilor muzicale de început. Fiecare articulare muzicală reprezintă un proces de expansiune și compresie. Dreptul la durată, dreptul de a continua să existe prezent în trăire în dimensiunea spațio-temporală depinde nemijlocit de contrarietăți. Expansiunea se poate dilata până când nu se poate lărgi mai mult. Acest punct crucial al fiecărei desfășurări expansive se numește "punct culminant".
Sergiu Celibidache în Despre fenomenologia muzicală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.