În pahare mari de aer
Bate vântul și e vară
Chiar și aicea în Ardeal
Și miresmele le cară
Pe al vremii gingaș mal
Trotuarele sunt pline
Și de pași și de priviri
Numai umbra ne revine
S-o găsim în amintiri
Blocurile cele 'nalte
De sus toate ne privesc
Și cu gemuri noi galante
Pe toți iată ne-nsoțesc
Floare lor atât de vie
Este iată-n Mănăștur
Cadou însăși să ne fie
Pe al timpului tambur
În pahare mari de aer
Timpul iată ne servește
Cu al zahărului caer
Ce privirea ți-o topește
Și cu blocuri cu mașini
Pe șosele și pe străzi
Ce se scurg în mari mulțimi
Tu însuți ca să le vezi
S-a-norat și vântul bate
În Cluj și în Mănăștur
Unde străzile-s tăiate
De visul luminii pur
poezie de Ioan Daniel Bălan (2 iunie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.