Ne vom întâlni...
Alunec
în pojghița de gheață...
Fierbinte trup,
topește straturile.
Desenează cântând,
dorințele...
Alunecă timpul,
pană de ger peste chipuri.
Spre sus, privirea fuge,
în ritmul valurilor de sunet...
Violet dans,
în spirale de armonie
alunecând...
Ochi spre ochi
se îndreaptă forța uitării.
Iubire în iubire,
drum senin urmăm.
Ne vom întâlni
la baza piramidei,
primind,
zborul clipei spre vârf...
poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Adelydda
Votează! | Copiază!
1 dorneanu eduard [din public] a spus pe 1 ianuarie 2011: |
| la baza piramidei,, vei fi numai tu..ceilalti nu pot ajunge acolo daca nu le esti ecou |
2 Bejliu Anne Marie [utilizator înregistrat] a spus pe 20 august 2011: |
| poate da, poate nu. măcar unul din mulțime va percepe ecoul complet, nu numai "firimituri" din el. nu toți "aud" același ecou. la baza piramidei nu ești niciodată singur. |