Suspin
Hergheliile de dor
Și-au pierdut potcoavele-n
Stepa arsă-a viselor,
C-au secat izvoarele
De iubire și lumină
Sub dogoarea vorbelor
Și-n zorii de zi senină
Îngeri fără aripi mor...
Plâng cireșii pe coline
Că nu-ți mai bat inimă,
Sunt doar dor ce dor în tine
Arzând ochii-n lacrimă.
Umbra mea nu-ți mai e umbră
Și nici soare nu-ți mai sunt,
Clipa trece tot mai sumbră
Peste părul tău cărunt...
Agățat de-o amintire
Cu mirosul de verbină
Scuturi cerul de safire...
Sufletul când îți suspină...
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.