Viitorul, probabil, va decide un preţ

A aflat ca românul s-a născut poet,
Că pictorul a-ngenuncheat la şevalet,
Că arhitectul mereu, cu rigla în mână,
Înalţă machete apoi frumos le dărâmă.

A aflat că doctorii operează fictiv,
După înalte tratate cu simţ afectiv,
Că totul este frumos, cu măsură,
Dacă nu dai din mâini şi din gură.

A stat, a gândit, a scris mii de hârtii,
În stilul lui Eminescu, frumoase elegii,
Totuşi ceva îl mişca-n interiorul lui,
Parcă venise din Hristos, simbolic, un cui.

Se nărui în vise în fiecare noapte,
Studie trecutul şi-n frângere de şoapte
Hotărî: de mâine voi scrie ca nime'
O poezie nemuritoare făr' rime.

Muza i-a sărit în ajutor, vioaie:
Tradiţia-i de aur, de ea nu se despoaie
Nici trecut, nici prezent, nici viitor,
Ea este măreţia oricărui popor.

Poezia bine făcută este cu măsură şi rimă,
Este munca de suflet, de stimă, sublimă.
Cealaltă-i o casă construită fără pereţi,
Viitorul, probabil, îi va decide un preţ!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!