Ştiu că mă iubeşti!

Dintotdeauna am ştiut că mă iubeşti...
Şi tu dintotdeauna te-ai ascuns,
Dorindu-ţi să pari de nepătruns...
Dar eu ştiam, ce sentimente tu nutreşti.

Dintotdeauna am văzut cum mă priveşti,
Când tu credeai că eu mă uit în altă parte...
Mi-ai fost şi eşti dechis ca şi o carte,
Însă, de pagina de încheiere... mă lipseşti!

Dintotdeauna ţi-am simţit cum gânduri strigă
Şi ele mă chemau necontenit...
În miez de noapte, poate-aş fi venit,
Dar mintea, la altceva obligă...

Dintotdeauna m-ai plăcut în taină, ştiu!
Mă prefăceam că nu ştiam, zâmbindu-ţi...
Şi tot în taină te iubeam, fiindu-ţi,
Ceea ce amândoi doream să-ţi fiu.

Dintotdeauna ne-am certat de la nimicuri...
Şi tot de-atâtea ori mă împăcai...
În sine pentru mine tu ardeai,
Iar eu îmi puneam dragostea în plicuri.

Şi ne-am jucat aşa o vreme bună,
Şi tot ne-am tachinat, de a durut...
Până când ceasul a sunat... şi ne-am avut...
Şi-apoi, din cer senin, a fost furtună!

Dintotdeauna eu te-am iubit la fel.
Deşi, nu arătam... precum şi timpul,
Ce s-a jucat cu noi mult prea rebel...
Eu te-am iubit fără să stric ritmul.

Şi azi e ars ce-a fost atunci o joacă...
Ţi-a fost prea multă teamă de iubire!
Dar ce ţi-am dăruit, n-a fost dezămăgire...
Nu mai lăsa niciun minut să treacă!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Votează! | Copiază!