* * *
... sufletul meu e o sală pentru oaspeți aleși
- umbre ce pot exista în deplin întuneric
umbre uitate de vii și de cele lumești
cu luciu în ochi și cu zâmbet pe buze, himeric
inima mea e-nchisoarea la care demult
ești condamnată de mine - să nu mai știi moarte
sala cu umbre sentința citită tăcut
o sfarmă de colțuri în mii de ecouri deșarte...
poezie de Iurie Osoianu (26 martie 2013)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.