Suntem doi copii ai mării
Suntem doi copii ai mării
tu sirenă și eu val,
Ne-întâlnim în faptul serii
lângă farul de pe mal.
Luna se-oglindește-n apă,
pescăruși-au adormit,
Întunericul îmbracă
cuprinsul nemărginit.
Liniștea nopții coboară,
ascultăm cum cântă marea,
Iubirea ne împresoară
până se aprinde zarea.
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.