Nu am trădat și n-oi trăda iubirea
Nu am trădat și n-oi trăda iubirea,
Nu am umblat și n-oi umbla aiurea,
La pieptul tău, rămân. Ești fericirea!
Prin ochii tăi privesc stelele-n zori,
Sorb al poeziilor dulcețuri și fiori,
Oricât de-ntunecat ar fi cerul cu nori.
În cruda primăvară ești florilegiul meu,
Ești aripă de înger, ești un semizeu,
Torsul de femeie ți-l mângâi mereu.
Șlefuim steluțe, punem cuvinte-n flori,
Iubindu-ne profund suntem nemuritori,
Vopsim nemărginirea cu proaspete culori.
Pășim spre Creatorul în momente crude,
În inimă viața prinde limpezi unde,
În clepsidra vremii sporim clipe profunde.
Și ne sfințim, firește, cu lacrimă din flori,
Să fim frumoșii lumii în prag de sărbători,
Să ne-ntâlnim și-n vise și să fim iertători!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.