Fabulă literară

Un măgăruş, isteţ nevoie mare,
Tentat în zori de zi, de Aghiuţă,
Înduioşat de razele de soare
Ce se oglindeau pe-o roată de căruţă,
Răgi cu foc, în curte să se ştie,
Că-i un talent şi scrie poezie.
La început nu a avut pretenţii:
A început să mâzgăle pereţii
Întâi la grajd, la şură, la stăpâni,
Şi-apoi la alte case din vecini,
Chiar dacă-a suportat, din greu supliciul,
Ce-l ofereau stăpânii săi, cu biciul.
De remarcat că gândurile sale
Se limitau la scene pastorale.
Deşi a declanşat frecvent scandaluri,
S-a apucat să ţină recitaluri,
Cu-atâta profunzime si tărie,
Că toţi sunt condamnaţi la insomnie,
Pe-o rază de nu ştiu de câte mile:
A fost un gest fatal, că Nea Vasile,
Stăpânul său, tăran, ce nu prea ştie
Ce e adevărata poezie,
Pornit de un instinct răzbunător,
L-a dus şi l-a vândut la abator.

Morala

Chiar dacă ai talent, nu fi măgar,
Când te măsori cu-n critic literar.

fabulă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!