Simfonia Primăverii...
cum Iarna e abia trecută,
și Primăvara-i încă mută,
ea scoate nasul temătoare,
și mai cerșește-un strop de soare,
apoi...
apare zâmbitoare
cu miros de liliac,
muguri răsuciți pe-arac,
zumzet dulce de albine,
ciripit de păsărele,
nori de ploaie,
cer cu stele,
soare cald și luminos,
pomi în floare,
chip voios,
susur sfânt de mic izvor...
toate,
toate cântă-n cor...
Simfonia Primăverii.
De Ziua Ta!
Tu...
ești ogorul ce ne zămislește
ești lumina ce ne ocrotește
ești candela ce ne dă viață
ești surâsul sfânt de înviere
ești izvorul cald de mângâiere
iar Tu...
ești câmpul plin cu flori
adierea ce ne da fiori
ești sursa noastră de plăcere
și clipa ce ne dă putere
ești dorul inimii ce niciodată nu piere
toate astea's pentru tine...
Ființă Sfântă cu chip și nume de Femeie!
poezie de Stelu Pop din Cine sunt eu? (2016)
Adăugat de Stelu Pop
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.