Durerea ce se repetă devine plăcere
Durerea ce se repetă devine plăcere,
Plăcerea ce se repetă devine durere,
Ași, spus Bobârnac, fost căpitan,
"all in, all in", se auzi comanda din rândul trei,
Jucătorii s-au adunat în cerc,
Rody a aruncat mingea în lac,
A ieșit un pește gigant, cu dinți și plămâni auxiliari,
"Feriți, mănâncă oameni", ne anunță paznicul,
Doamne, ce aș vrea să ajung ca Iona,
Asta nu este viață, din durere în durere,
"Who will win?", întrebau reporterii,
"Eu sfântă?", se miră Rody.
Avea dreptate. Nu era.
Țiu-rih, țiu-riuck,
Cânta un greieraș din umbră.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre plăcere
- poezii despre durere
- poezii despre viață
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre pești
- poezii despre muzică
- poezii despre greieri
- poezii despre dreptate
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.