Atâtea bucurii

Atâtea bucurii în suflet s-au depus
De când călătorim spre Ţara făr-apus
Privim nu la noroiul din marginea cărării
Ci la Acel ce-alină o stare a-ntristării.

Atâtea satisfacţii cules-am pe parcurs
Asimilând povaţa cerescului discurs
Problemele ivite au fost încredinţate
Sublimei Trinităţi să fie rezolvate.

Atâtea fericiri ne-au animat suflarea
Să nu uităm, nicicând, c-am acceptat chemarea
La fiecare pas simţim acea-nsoţire
Ce ştim că-şi are sursa în veşnica Iubire.

Sublima părtăşie cu Sfânta Trinitate
Ne dă acces la Slava din veşnica Cetate
Parc-auzim acorduri din mii de instrumente
Şi-n fiinţă se adună sublime sentimente.

Atâtea încercări şi-atâta frământare!
Şi totuşi n-am căzut sub greutatea mare
Ci jugu-a fost uşor c-a tras cu noi Mesia
Să mergem mai departe, să împlinim solia.

Nespuse bucurii în fiinţă s-au depus
De când Mântuitorul la Turmă ne-a condus
Cântând spre slava Lui ne împlinim menirea
Şi aşteptăm cu drag să vină Întâlnirea.

poezie de George Cornici din Aripi cutezătoare (3 aprilie 2014)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Votează! | Copiază!