Îndemn
Ai în față toată viața s-o trăiești cum se cuvine,
respectându-i strict povața: ce e rău și ce e bine.
De ești riguros cu tine și le ordonezi pe toate,
satisfacția-ți revine cu răsplată peste poate.
Fii încrezător în oameni, dă speranță-n nemurire,
în sufletul lor să semeni cinste, stimă, prețuire.
Când în față doar privești, eliminând lipsurile,
ai motive să zâmbești plăsmuindu-ți visurile.
Pentru inimă și minte: de te-ndoaie vânt și ploi,
drumul tău e înainte, să nu privești înapoi!
Ține flacăra aprinsă mai presus de ce-ți dorești
performanța e desprinsă din preceptele lumești.
Valorile pozitive păstrate-n destinul tău
sunt căi semnificative s-alegi ce-i bun de ce-i rău.
Demoni dinlăuntrul nostru ne-ndeamnă să trândăvim,
munca să fie pilastru de vrem fericiți să fim!
Pleacă mulți în țări străine să-și câștige existența,
cazne mari, sporuri puține și nu pot ține cadența.
Ăsta e îndemnul meu la calm și la cumpătare:
fii smerit, ai țelul tău, parte-și are fiecare!
Îl găsești pe Dumnezeu într-o felie de pâine,
poți munci azi pe un leu, nu știi ce-o să fie mâine.
Nu cheltui tot câștigul, păstrează pe mai târziu,
nu știi când pătrunde frigul în sufletul tău pustiu.
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.