Pe piedestale de argint
Pe piedestale de argint, în voaluri albe de mătasă
Te infășor, iubita mea, căci numai tu îmi ești aleasă.
Sunt pași dezordonați în noi, se-ascund pe plaja pustiită.
De-acum noi nu mai suntem noi... Tu ești atât de fericită
Că-n păr văd cum ți-au încolțit roze și cupe de argint
Purtând parfum de crin în ele. În univers te-ai zămislit
Cea mai frumoasă dintre stele. La glezna ta de chihlimbar
Ți-am pus ambrozie. O zi, să mi te lase Domnu-n dar.
Pe buze plâns de sânger, arzi, nălucă, ca o torță-n noapte
Și-n visul tău adesea sunt... Tu mă dezmierzi cu-aceleași șoapte.
Rămâi, rămâi în gândul meu, frumoasă în cuvânt pictată!
Eu îți dedic poemul meu și o iubire-adevărată...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Rodica Nicoleta Ion. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.