În plus, alpinismul îți oferea și sentimentul că aparții unei comunități. A deveni alpinist însemna să faci parte dintr-o societate autonomă, fanatic de idea...
În plus, alpinismul îți oferea și sentimentul că aparții unei comunități. A deveni alpinist însemna să faci parte dintr-o societate autonomă, fanatic de idealistă, în mare parte trecută cu vederea și care, surprinzător, rămăsese necoruptă de societate în general. Cultura ascensiunii era caracterizată de o competiție feroce și de un machism pur, dar, în cea mai mare parte, alpiniștii erau preocupați doar să se impresioneze unii pe alții. Să ajungi pe vârful oricărui munte era mult mai puțin important decât modul în care ajungeai acolo: îți câștigai prestigiul dacă urcai cele mai dificile trasee cu minimum de echipament și în cel mai îndrăzneț stil cu putință. Nimeni nu se bucura de mai multă admirație decât așa-zișii alpiniștii solo: vizionari care se cățărau singuri, fără corzi sau echipament.
Jon Krakauer în În aerul rarefiat
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.