Tabloul Toamnei
Te-aș picta frumoasă toamnă
Într-o rochie de bal
Însă sufletul mă-ndeamnă
Să-ți pun haine de hamal
Și-n dezmăț de frunze moarte
Fără să-ți cunoști finalul
Să porți cuferele sparte
Să acopere fundalul
Pânzei ce imploră jertfa
Verdelui ce-adânc zvâcnește
Fluturând în vânt eșarfa
Ce-n lumină șerpuiește.
Te-aș picta ca pe-o fecioară
Despletită de orgolii,
De pudori din lumi de ceară,
Strâmbe, false, derizorii.
Însă nu mai am putere
Să te simt ca altădată,
Văd în tine doar durere
În culoare destrămată.
Și nu pot în tușe fine
Să trasez ce-ți mai lipsește,
E atâta frig în mine,
Parcă-n suflet viscolește.
Te-aș picta ca pe-o străină
Ce mă bântuie de-o vreme
Și-n privirea-i de rugină
Văd sentințe, anateme.
În absurdul fără capăt
Eu cerșesc lumina zilei
Și-o aud ca pe un țipăt
Tot scurtând din firul milei.
Te-aș picta frumoasă toamnă,
Cum ai merita pictată,
Dar tristețea mă condamnă
Să te las nevernisată.
poezie de Angelina Nădejde (7 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.