Transfuzii de iubire
Toamna își arata petalele de sânge,
De frunze prin ogradă ca un mare preș,
Vântul le înalță, le-alungă, le adună,
Niciodată în muncă nu dă greș.
Transfuzii colorate cerute de pământ
Trâmbițează iarna care stă să vină,
Sufletul în mine aprinde-o lumânare
Așteptând iubiri din floarea ta senină.
Ne-or dezgheța în cântec păsări călătoare
Când ghioceii vieții se-ndesesc în păr,
Mă las sub luna plină la pieptul tău cu dor,
Transfuzii de iubire să-mi faci gustând un măr.
Branula, n-o schimbăm, de alt măr îmi pui
În gura existenței, să mă trezești la viață,
După ce mă saturi de transfuzii multe
Îmi șoptești: când pleci, e dimineață?!
Mă furișez în toamnă prin petele de sânge,
În ograda largă doar frunzele foșnesc,
Un câine din vecini a apucat să urle,
Iarna mă cuprinde și-n urmă tot privesc!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.